Coifuri descoperite in Romania

TEZAURUL DE LA AGIGHIOL

2011-07-26T11:13:00.000+03:00

Coiful de parada de la Detroit

2011-07-12T10:42:00.002+03:00

Piesa din mijloc.
Imaginile ne sunt accesibile datorita lui Codrin B.

Apud http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Helmet_of_Iron_Gates_at_Detroit_Institute_of_Arts_10_-_2011-03-03.jpg

Bibliografie

DIA BULLETIN, vol 36, no 3, 1956-57, p 68 (ill).
Piggott, S., ANCIENT EUROPE, Chicago: Aldine, 1965, pp 224-6 (ill), as Dacian 3rd-2nd second century B.C.
Berciu, Dumitru, Arta traco-getică, BIBLIOTEGA DE ARCHEOLOGIE, v 14, Bucharest, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, pp 83-88 (ill).
Rosu, L., CONSILIUL CULTURII SI EDUCATIEI SOCIALISTE REVISTA MUZEELOR SI MONUMENTALOR, Bucharest, 1975, no 12, 2:55-59 (ill).
Nickel, H., ULLSTEIN WAFFENBUCH, Frankfurt, 1974, p 60 (ill).
Farkas, Anne E., "Style and Subject Matter in Native Thracian Art," METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL, vol 16, 1981, pp 33-48, p 34 for mention of helmet associated with the Getae and Triballi tribes of northern Thrace.
Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from Thrace: A Technical Examination," METROLPOLITAN MUSEUM JOURNAL, vol 16, 1981, pp 49-54.
Goldman, B., "A Scythian Helmet from the Danube," DIA BULLETIN, vol 42, no 4, 1963, pp 63-71 (ill).
Goldman, B., "Late Scythian Art in the West: The Detroit Helmet," IPEK, vol 22, 1966-69, pp 67-76.
Rosu, L., "Thraco-Getae-Dacian Art Works In The Detroit Institute of Arts," ROMANIANS CELEBRATING ONTARIO: HERITAGE FESTIVAL, Toronto, 1984, pp 166-168.
"Family Art Game: Details, Details, Details," DIA Advertising Supplement, The Detroit Free Press, April 29, 1990, p. 25 (ill.).
"A Visitors Guide: The Detroit Institute of Arts", ed. Julia P. Henshaw (Detroit 1995), p. 101 (ill.)
A. Fol et al., "The Rogozen Treasure", Sofia, 1989, p. 42 compares Rogozan Beaker #165 to the Metropolitan Museum beaker, the two cups from Aghigol and the Detroit helmet in the iconography of the horned bird of prey which symbolizes ad deity with supernatural powers to defeat evil. p. 194 Author says that the Metropolitan Museum beaker and the Detroit helmet may have been found near Rogozen.

Dacian helmets

2011-07-12T10:38:00.001+03:00

This image is based on a free license work due to its age (published in 1877 and author died in 1909) Grigore George Tocilescu (26 October 1850 – 18 September 1909) published his work in 1877 in Annals of the Romanian Academic Society "Ragguagli de' lavori accademici ... per l'anno 1826 (-1830)" "Societa reale borbonica, Annalele Societatii Academice Romane" at Bucuresci (Bucharest) Romania. Image has a note Lith G.W. Thernley 14 rue Seufflot Paris.

apud http://en.wikipedia.org/wiki/File:Dacian_shield_and_helmets.JPG

COIFURI DACICE. SEC. II iH.- I dH.

2011-07-12T10:23:00.001+03:00

apud Cristian Dima

Atribuire eronata a coifului dacic de parada

2011-03-09T21:37:00.004+02:00

Iata un alt exemplu destul de sugestiv, prin care piese deosebite, descoperite pe teritoriul Romaniei au ajuns in colectiile unor institutii celebre din afara tarii si au fost atribuite altor arii de civilizatie. Este cazul si coifului dacic de parada din sec. IViH din Detroit, descoperit in zona Portilor de Fier, Mehedinti.

Cerem specialistilor romani, reactie!

Multumiri pentru semnalare, Codrin Bucur.

Coif de parada din judetul Mehedinti. sec. IV.iH

2011-03-09T20:47:00.006+02:00

Coiful de parada descoperit in judetul Mehedinti. Se gaseste in SUA la Detroit, Institutul de Arta.

Datare sec. IV i H.

height x width: 9 1/2 x 7 1/8 in. 24.0 x 18.0 cm

Multumiri Codrin Bucur

informatii http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Helmet_of_Iron_Gates_at_Detroit_Institute_of_Arts,_accession_56.18-S1.jpg

Vasile BORONEANT
Bucuresti, Romania
NOI DISCUTII ASUPRA COIFURILOR DINASTICE DACICE

Recentele discutii din cadrul Comisiei Romano-Iugoslave privind cercetarile arheologice din zona Portilor de Fier ale Dunarii au readus in atentie problema prezentei dacilor in zona inainte de cucerirea romana. In acest cadru intre problemele in dezbatere a fost si aceea a tezaurului dacic descoperit in zona "Cataractelor" de la Portile de Fier cu putin timp inainte de inceputul primului razboi mondial. Tezaurul a fost gasit in apa, pe stancile de la Portile de Fier de catre un marinar naufragiat in zona. Numarul pieselor din tezaur este necunoscut dar cateva din ele au ajuns in colectia lui Franz Trau din Viena si in Muzeul Portilor de Fier din Turnu Severin. De aici, tot pe bucati, a fost achizitionat de diversi colectionari ajungand, coiful la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit iar vasul de tip situla la Metropolitan Museum din New York. La muzeul din Detroit se afla si un vas de tip arribalos ornamentat cu motive dacice specifice. Ulterior, in anii '80, a fost descoperit si tezaurul de la Peretu jud. Teleorman in care este prezenta si o varianta a aceluias tip de coif de argint, ceea ce a facut ca specialistii sa vorbeasca despre un ateliar in care au fost confectionate ambele coifuri.
Cercetarile din ultima vreme duc spre concluzia ca dinastia dacica care stapanea intreaga regiune a Dunarii de jos pana in zona Portilor de Fier in sec al IV i.Chr. ajunsese la o organizare politico-administrativa comparabila cu cea vecina din Regatul Macedonean. Cu aceasta ajunge la dispute politice care genereaza expeditia lui Alexandru Macedon din 325 impotriva getilor. Cu aceasta ocazie se vorbeste din nou despre fabuloasele bogati in metale pretioase ale regilor daci. Armatele lui Alexandru trec Dunarea pe un pod de vase situat intre raurile Vedea si Jiu. Reconstituirea momentului este facuta dupa spusele istoricului antic Arrian.
In urma unor noi studii asupra celor doua coifuri s-a ajuns la parerea ca anterior acestei expeditii dinasti daci din zona gasisera o forma de afisare emblematica a reprezentarii, proprie dinastiei lor. Reprezentarea este o sinteza in principal din trei elemente din zona ce tin de peisajul faunistic si vegetal. Reperezentarea emblematica este alcatuita dintr-un vultur cu un penaj bogat si creasta pe situla de la Agighiol si coiful de la Peretu care tine in cioc un peste iar in gheare un iepure. Aceasta reprezentare emblematica se localizeaza pe obrazarul drept al coifului. In timp ce *apul (capriorul ) pe coiful de la Portile de Fier se afla pe obrazul stang, iar pe cel de la Peretu un cerb. Elementele de decor florale insotitoare, in special, pe coiful de la Portile de Fier este reprezentat de elemente florale locale pe aparatoarea care protejeaza ceafa. Este scos in evidenta faptul ca aceste elemente florale si faunistice de decor sunt reprezentate si pe ceramica fina (de buna calitate) din aproape toate cetatile (davele ) dacice cunoscute pana acum. Acest fapt explica caracterul unitar al figurarilor ornamentare dacice de pe intreg spatiul locuit de ei, a produselor mesterilor argintari si aurari daci.
Acelasi element emblematic este figurat si pe cupele de argint de tip situla intre care si pe piesa aflata la muzeul Metropolitan din New York. Vulturul cu pestele in cioc si iepurele (sau pui de mistret) in ghiare se afla si pe vasul situla descoperit la Agighiol datat la inceputul secolului al IV-lea i.Chr. Motivul apotropaic de pe fata coifului de la Portile de Fier este acelasi cu cel de pe coifurile anterioare de la Poiana-Cotofenesti, Cucuteni-Baiceni. Reprezentarile cu scene de vanatoare specifice de pe ultimele doua si in parte de pe cel de al Agighiol dispar in etapa urmatoare din a doua jumatate a secolului.
Concluzia este ca dinastii daci la mijlocul secolului al IV-lea au ajuns la concluzia necesitatii gasirii unui semn emblematic care sa-i reprezinte in cadrul dinastilor epocii. Dispersarea pieselor din tezaurul de la Portile de Fier si lipsa unor descoperiri asemenatoare, cum este cea de la Peretu a facut ca aceasta realitate iconografica istorica sa scape cercetatorilor arheologi si ai istoriei artelor antice din zona si din aceasta parte a lumii vechi in general. Prezenta pieselor din tezaurul de la Portile de Fier in trei mari muzee ale lumii (New York, Detroit, Drobeta Turnu Severin) si trecerea lor prin colectiile muzeeale din Viena au trezit interesul specialistilor privind tezaurele dacice in special reprezentate de coifuri si alte obiecte din metale pretioase specifice lumii geto-dace.,,
sursa
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/dava/Dava2/Boroneant/boroneant.html

ARHEOLOGIA ROMANEASCA IN DOLIU!

2011-02-26T14:05:00.004+02:00

Astazi Profesorul Mihai Irimia a plecat intr-o

lume mai buna. A fost un om onest, sincer si

dedicat stiintei noastre arheologice.

Sit tibi terra levis pater!

Un model pentru cercetarea din Dobrogea si din mediul stiintific romanesc.

,,MIHAI IRIMIA – LA 65 DE ANI

Mihai Irimia s‐a născut la 25 octombrie 1942 în com. Urecheni, jud. Neamț.

După absolvirea (în 1960) a liceului „Ştefan cel Mare” din Târgu Neamț, urmează (între 1960‐1965) cursurile Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Istorie şi Filozofie, specializarea Istorie. Participă, ca student, pe şantierele arheologice de la Târpeşti (jud. Neamț), Gârbovăț (jud. Galați), Stânceşti (jud. Botoşani) şi Cucuteni „Cetățuie” – jud. Iaşi sub coordonarea unor nume consacrate în arheologia românească: profesorii Vladimir Dumitrescu şi Hortensia Dumitrescu, cercetătorii ştiințifici Silvia Marinescu Bâlcu şi Adrian Florescu sau prof. Mircea Petrescu‐Dâmbovița. Pregătirea s‐a dovedit solidă şi studentul de atunci a cores‐ puns exigențelor iluştrilor săi magiştri. La terminarea facultății este angajat prin repartiție guvernamentală la Muzeul de arheologie (acum Muzeul de istorie națională şi arheologie Constanța).

Consecvent profesiei alese se dedică meseriei şi instituției, desfăşurând aici aproape trei decenii de activitate (din 1965 până în 1992). Este o perioadă de muncă intensă, de specializare profesională; de activitate pe şantier, dar şi de elaborare a unor lucrări de referință. Se specializează în istorie veche şi arheologie, îndeosebi epoca metalelor, în civilizația geto‐dacă şi raporturile cu alte populații. În 1985 obține titlul de doctor în istorie al Universității Bucureşti cu teza Arheologia şi istoria populației autohtone din Dobrogea în a doua epocă a fierului. Publică trei cărți şi peste 100 de studii ştiințifice în reviste prestigioase din țară şi din străinătate (multe lucrări sunt de mare întindere, de 100‐130 pagini).

În relația cu realitatea arheologică de teren, cu dovezile materiale recuperate şi analizate Mihai Irimia este profesionistul prin excelență. Nimic din ce investighează nu este neglijat şi niciodată cercetarea nu se

opreşte până când nu epuizează aproape informația. Perfecționist cu sine, imprimă celor din jur aceeaşi atitudine de înalt profesionalism. Studiile sale rămân de referință, fie că au ca obiectiv necropolele getice de la Bugeac sau aşezarea de la Gura Canliei, dovezile hallstattiene de la Rasova‐Malul Roşu sau cele greceşti de la Corbu de Jos, aşezările de la Satu Nou sau populațiile autohtone şi alogene din Dobrogea. Este recunoscut în țară şi străinătate, lucrările îi sunt citate şi opiniile sale țin loc de argumente.

Participă la peste 150 de manifestări ştiințifice organizate în țară de Institutele de Arheologie ale Academiei Române, Institutul Român de Tracologie, muzee, Ministerul Culturii şi Cultelor, Comisia Națională de Arheologie, universități etc. Participă cu comunicări la manifestări ştiințifice internaționale, publicate în Actele acestora: la Sofia, Veliko Târnovo, Roma, Viena, Tutzing‐München, Moscova, Chişinău, Sofia‐ Iambol. Este membru al Comisiei Internaționale pentru promovarea studiilor indo‐europene şi trace (reconfirmat, în 2005, la Congresul de la Athena), membru al Comisiei Naționale de Arheologie (între 1986‐2004), vicepreşedinte al Comisiei zonale a Monumentelor Istorice (între 1996‐2002), vicepreşedinte al Comisiei regionale 2 a Monumentelor Istorice (între 2002‐2006), secretar (din 1970) şi preşedinte (între 2000‐2005) al Societății de Studii Clasice, filiala Constanța; secretar (din 1982) şi preşedinte (din 2000) al Institutului Român de Tracologie, filiala Dunărea de Jos; referent ştiințific oficial în circa 40 de comisii de doctorat la universități de prestigiu din țară (Bucureşti, Iaşi, Constanța) şi institute de cercetare ale Academiei Române.

Tot de profesionalism – tradus acum prin obiectivitate şi corectitudine în munca cu oamenii, cu birocrațiile şi sistemele în tranziție‐, dă dovadă şi în funcția de director adjunct (1979‐1990) şi director (1990‐1992) al muzeului. Responsabilităților ştiințifice li s‐au adăugat acum şi cele administrative. Şi le‐a asumat deopotrivă, fără să favorizeze pe unele în detrimentul celorlalte.

Şi îşi mai asumă o responsabilitate: aceea de a forma şi învăța generația nouă de tineri studenți. Începe activitatea de „apostolat” la Facultatea de istorie a Universității „Ovidius” din Constanța, întâi ca şef de catedră (1992‐1995) şi apoi ca decan (1995‐2004); este titular al unor discipline fundamentale, opționale şi de specialitate în domeniul istoriei şi arheologiei.

Este o perioadă de o altfel de creație şi formare. Ca şef de catedră şi decan se preocupă direct de obținerea acreditării specializărilor istorie, administrație publică şi drept (până la separarea facultății, în 2002). Se implică direct în obținerea de către facultate a calității de I.O.D. (încă din 1994), a dreptului de a organiza studii aprofundate pe două specializări (din 1997), apoi a două masterate (din 2000/2001), de creare a celei de a doua specializări – ştiințe politice‐, din 2003 şi de organizarea perfecționării cadrelor didactice preuniversitare. Sprijină direct crearea în cadrul facultății a Centrului de Studii şi Cercetări a Istoriei şi Civilizației Zonei Mării Negre (în 2003). În calitatea pe care o avea deja – cea de cercetător ştiințific I, continuă, în paralel, şi colaborarea cu muzeul care (sau pe care) l‐a consacrat şi de care se simte legat sufleteşte.

Şi prezentarea ar putea continua. Aici sunt doar elementele „de vârf” ale

unei activități în care Mihai Irimia s‐a implicat total. S‐a dedicat profesiei şi nu funcției; colegilor şi nu amatorilor; catedrei şi studenților.

Deopotrivă exigent şi generos, modest dar şi autoritar, Mihai Irimia oferă înainte de toate exemplul unui înalt profesionalism. Colegi şi prieteni, colaboratori mai vechi sau acum doar inițiați în ale ştiinței, ne dorim să‐l avem alături.

Sic fiat! LIVIA BUZOIANU

LISTA LUCRARILOR ŞTIINȚIFICE

I. Teză de doctorat.

- Arheologia şi istoria populației autohtone din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Facultatea de Istorie a Universității Bucureşti, 1985.

II. Cărți.

- Bronzuri figurate, Muzeul de Arheologie Constanța, 1967.

- Dobrogea. Album, Editura Sport‐Turism, Bucureşti, 1978 (coautor).

- La nécropole gète de Ve‐IVes. av.n.è. de Bugeac, Inventaria Archaeologica, 13, Editura Academiei, Bucureşti, 1986.

III. Studii, note, rapoarte şi cronici arheologice.

- Descoperiri arheologice la Mangalia şi Limanu aparținând culturii

Hamangia, Pontica 1 (1968), p. 45‐87 (în colaborare).

- Un depozit de bronzuri la Constanța, Pontica 1 (1968), p. 89‐105.

- Cimitirele de incinerație geto‐dacice de la Bugeac‐Ostrov, Pontica 1

(1968), p. 193‐234.

- Cuptoarele romano‐bizantine de ars ceramică de la Oltina, Pontica 1

(1968), p. 379‐408.

- Noi cercetări în cimitirul geto‐dacic de la Bugeac, Pontica 2 (1969),

p. 23‐42.

- Sabia de bronz miceniană descoperită la Medgidia, Pontica 2 (1969), p.

137‐147.

- Unele probleme ale cercetărilor subacvatice de pe litoralul dobrogean al

Mării Negre, Pontica 3 (1970), p. 17‐21.

- Das mykenische Bronzeschwert aus Medgidia, Dacia, NS 14 (1970), p.

389‐396.

- Cimitirul din secolele VI‐V î.e.n. de la Corbu, județul Constanța,

Pontica 4 (1971), p. 41‐51 (în colaborare).

- Descoperiri noi privind populația autohtonă a Dobrogei şi legăturile ei

cu coloniile greceşti (secolele V‐I î.e.n.), Pontica 6 (1973), p. 7‐72.662 ANNIVERSARIA

- Einige Probleme des Beginns der geto‐dakischen Latène‐Zeit an der

Unteren Donau, Primus Congressus Studiorium Thracicorum, Thracia, III,

Serdicae 1974, p. 127‐133.

- Cercetările arheologice de la Rasova‐Malu Roşu. Raport preliminar.

(Cu privire specială asupra Hallstatt‐ului în Dobrogea), Pontica 6 (1973),

p. 75‐138.

- Observații privind arheologia secolelor VII‐V î.e.n. în Dobrogea,

Pontica 8 (1975), p. 89‐114.

- Un mormânt tumular descoperit la Topraisar, Pontica 9 (1976),

p. 37‐56.

- Un topor de bronz descoperit la Grădina, Pontica 10 (1977), p. 297‐300.

- Un tip de brățări din a doua epoca a fierului la Dunărea de Jos, Peuce 6

(1977), p. 73‐77.

- Un topor cu ceafa cilindrică de la Făgăraş, județul Sibiu, Pontica 11

(1978), p. 223‐226.

- Descoperiri noi în cimitirul getic de la Bugeac, comuna Ostrov (1972,

1977‐1978). Raport preliminar, Pontica 12 (1979), p. 55‐76.

- Săpăturile arheologice în necropola getică de la Bugeac, comuna Ostrov

(1978), Materiale şi cercetări arheologice, A XIII‐a sesiune anuală de

rapoarte, Oradea 1979, p. 109‐114.

- Date noi privind aşezările getice din Dobrogea în a doua epocă a

fierului, Pontica 13 (1980), p. 66‐118.

- Die Beziehungen der Thrako‐Geten mit den griechischen Kolonien von

der Schwarzmeerküste der Dobrudscha, Actes du deuxième Symposium

International de Thracologie, Roma, 12‐15 novembre, Milano 1980,

p. 112‐146.

- Cercetări în necropola getică de la Bugeac, Materiale şi cercetări

arheologice, A XIV‐a sesiune anuală de rapoarte, Tulcea 1980, p. 219‐224.

- Observații privind epoca bronzului în Dobrogea în lumina unor

cercetări recente, SCIVA 32 (1981), 3, p. 347‐369.

- Neue Daten über das Bestattungsritual und die Chronologie der

getischen Nekropole von Bugeac, Thraco‐Dacica 2 (1981), p. 37‐52.

- Observații preliminare privind aşezarea antică de la Gura Canliei,

Pontica 14 (1981), p. 67‐119.

- Descoperiri arheologice recente la Rasova, județul Constanța, Pontica

14 (1981), p. 239‐246.

- Cercetări arheologice în aşezarea hallstattiană de la Gura Canliei,

Materiale şi cercetări arheologice, A XV‐a sesiune anuală de rapoarte,

Braşov, 1981, (Bucureşti, 1983), p. 161‐171.

- Un mormânt de epocă medievală descoperit la Gura Canliei, jud.

Constanța, SCIVA 33 (1982), 1, p. 140‐143.

- Die Bronzezeit in der Dobrudscha im Lichte neuerer Entdeckungen,

Prähistorische Archäologie in Südosteuropa (PAS), Berlin, 1982,

p. 239‐251.ANNIVERSARIA

663

- Descoperiri în necropola getică de la Bugeac, comuna Ostrov‐ 1981,

Materiale şi cercetări arheologice, A XVI‐a sesiune anuală de rapoarte,

Vaslui, 1982 (Bucureşti, 1986), p. 73‐88.

- Descoperiri arheologice în aşezarea antică de la Gura Canliei, jud.

Constanța, Materiale şi cercetări arheologice, A XVI‐a sesiune anuală de

rapoarte, Vaslui, 1982 (Bucureşti, 1986), p. 69‐73.

- Preistoria în preocupările lui Vasile Pârvan, Pontica 15 (1982),

p. 9‐13.

- Amfore antice apărute într‐un mormânt tumular de la Topalu, jud.

Constanța, Pontica 15 (1982), p. 125‐136 (în colaborare).

- Date noi privind necropolele din Dobrogea în a doua epocă a fierului,

Pontica 16 (1983), p. 69‐148.

- Morminte plane şi tumulare din zona litorală a Dobrogei (sec. IV‐II

î.e.n.) şi problema apartenenței lor etnice, Thraco‐Dacica 5 (1984), p.64‐83.

- Die mittlere und späte Hallstattzeit auf dem Gebiet der Dobrudscha im

Licht neuerer Entdeckungen, Dritter Internationaler Thracologischer

Kongress zu Ehren W. Tomascheks, 1980, Wien, II, Sofia, 1984, p. 92‐105.

- În legătură cu unele tegule ştampilate descoperite la Izvoarele, jud.

Constanța, Pontica 18 (1985), p. 141‐156.

- Date noi privind necropola getică de la Bugeac, com. Ostrov, Thraco‐

Dacica 6 (1985), p. 75‐85.

- Morminte din epoca feudală timpurie descoperite în punctul Sitorman,

com. M. Kogălniceanu, jud. Constanța, Pontica 19 (1986), p. 179‐190

(în colaborare).

- Geto‐dacii în secolele VII‐I î.e.n. Relațiile cu vecinii, File de istorie

militară a poporului român, 17, Bucureşti, 1987, p. 78‐93 (în colaborare).

- Considerații privind unele morminte tumulare din epoca romană,

descoperite în Dobrogea, Pontica 20 (1987), p. 107‐136.

- Câteva precizări pe marginea unui articol, Thraco‐Dacica 9 (1989), p.

149‐152.

- Unele considerații privind sfârşitul Latène‐ului geto‐dacic şi

continuitatea civilizației autohtone în Dobrogea, SCIVA 39 (1988), 1, p. 33‐44.

- O nouă unitate militară romană în sud‐vestul Dobrogei, Pontica 21‐22

(1988‐1989), p. 113‐121.

- Un topor din epoca bronzului descoperit la Nicolae Bălcescu (jud.

Călăraşi), Pontica 21‐22 (1988‐1989), p. 299‐303 (în colaborare).

- Considerații privind civilizația geților din Dobrogea în a doua epocă a

fierului în lumina descoperirilor arheologice, Symposia Thracologica 7 (1989),

p. 94‐114.

- Aşezarea getică fortificată de la Satu‐Nou ,,Valea lui Voicu” (com.

Oltina, jud. Constanța). Raport preliminar, Thraco‐Dacica 10 (1989),

p. 115‐154 (în colaborare).

- Săpăturile arheologice în aşezarea getică fortificată de la Satu‐Nou,

com. Oltina, jud. Constanța, campania 1989, Pontica 23 (1990), p. 81‐96 (în

colaborare).664 ANNIVERSARIA

- Timbres amphoriques et autres inscriptions céramiques découverts à

Satu‐Nou (comm. d’Oltina, dép. de Constantza), Dacia, NS 35 (1991),

p. 84‐126 (în colaborare).

- Descoperiri noi în necropola getică de la Bugeac, jud. Constanța,

Materiale şi cercetări arheologice, A XVII‐a sesiune anuală de rapoarte

Ploieşti, 1983, (Bucureşti, 1992), p. 161‐172.

- Noi mărturii arheologice privind a doua epocă a fierului în Dobrogea,

Pontica 24 (1991), p. 97‐119.

- Geții din Dobrogea în a doua jumătate a mileniului I a.Chr. şi

legăturile lor cu alte populații, în Colegiul pedagogic ,,C. Brătescu”. Valori ale

civilizației româneşti în Dobrogea, Constanța, 1993, p. 156‐176.

- Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu‐ Nou (com.

Oltina, jud. Constanța), Pontica 26 (1993), p. 51‐114 (în colaborare).

- Săpăturile arheologice de la Satu‐Nou, com. Oltina, jud. Constanța, în

Cronica cercetărilor arheologice, campania 1994, Comisia Națională de

Arheologie, Cluj‐Napoca, 11‐14 mai 1995, p. 78‐79 (în colaborare).

- Noi descoperiri din epoca bronzului la Grădina (jud. Constanța),

Pontica 28‐29 (1995‐1996), p. 13‐22.

- Satu‐Nou, com. Oltina, în Cronica cercetărilor arheologice,

campania 1995, Comisia Națională de Arheologie, A 30‐a sesiune

națională de rapoarte arheologice, Brăila, 2‐5 mai 1996, p. 102‐103 (în

colaborare).

- Săpăturile arheologice în dava getică de la Satu‐Nou, ,,Valea lui

Voicu”, com. Oltina, jud. Constanța, în perioada 1983‐1992, Cronica

cercetărilor arheologice, 1983‐1992, Comisia Națională de Arheologie,

Bucureşti, 1997, p. 84‐90 (în colaborare).

- Satu‐Nou, ,,Valea lui Voicu”, campania 1996, Cronica cercetărilor

arheologice, campania 1996, Comisia Națională de Arheologie, A 31‐a

sesiune națională de rapoarte arheologice, Bucureşti, 12‐15 iunie 1997,

p. 50 (în colaborare).

- Satu‐Nou, ,,Valea lui Voicu”, campania 1997, Cronica cercetărilor

arheologice, campania 1997, Comisia Națională de Arheologie, A 32‐a

sesiune națională de rapoarte arheologice, Călăraşi, 20‐24 mai 1998,

p. 66‐67 (în colaborare).

- Unele considerații privind topoarele de tip Baniabic în lumina

descoperirilor de la Izvoarele, jud. Constanța, Pontica 31 (1998), p. 37‐48.

- Descoperiri hallstattiene întâmplătoare la Rasova, jud. Constanța,

Pontica 31 (1998), p. 253‐260.

- Satu‐Nou, ,,Valea lui Voicu”comuna Oltina, jud. Constanța, Cronica

cercetărilor arheologice, campania 1998, Comisia Națională de

Arheologie, A 33‐a sesiune națională de rapoarte arheologice, Vaslui, 30

iunie‐4 iulie 1999, p. 100 (în colaborare).

- Sistemul defensiv al davei getice de la Satu‐Nou, ,,Valea lui Voicu”, în

Studia in honorem Ion Niculiță, Universitatea de Stat din Chişinău,

Facultatea de Istorie, Chişinău, 1999, p. 196‐211 (în colaborare).

- Unelte de fier din aşezarea getică fortificată de la Adâncata (com.

Aliman, jud. Constanța), Pontica 32 (1999), p. 73‐82.

- Outils de fer du site gète fotifié d’Adâncata (commune d’Aliman, dép.

de Constanța), în Civilisation grecque et cultures antiques périphériques,

Hommage à Petre Alexandrescu à son 70 e anniversaire (edité par Alexandru Avram et Mircea Babeş), Bucarest, 2000, p. 102‐112.

- Funde aus der späten Bronzezeit in der Dobrudscha und einige

Betrachtungen, die Coslogeni‐Kultur betreffend, în Procedings of the Eighth International Congress of Thracology, Thrace and the Aegean, Sofia‐ Yambol, 25‐29 September 2000 (Sofia 2002), I, p. 137‐147.

- Satu Nou (com. Oltina, jud. Constanța)‐ punctul ,,Valea lui Voicu”, în

Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 1999, A 34‐a

sesiune națională de rapoarte arheologice, Deva, 24‐28 mai 2000, CIMEC, 2000, p. 84‐85 (în colaborare).

- Optical Emission Spectrometry and Metallographic Examination of

Copper Alloy Sickle from Medgidia (Bronze Age), Romania, 6‐th International Congress on Applied Mineralogy, Gottingen, Germany, 13‐21 July 2000, Abstract, p. 24‐27 (în colaborare).

- Satu‐Nou (com. Oltina, jud. Constanța)‐ punctul ,,Valea lui Voicu”, în

Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2000, A 35‐a

sesiune națională de rapoarte arheologice, Suceava, 23‐27 mai 2001,

CIMEC, 2001, p. 218‐221 (în colaborare).

- Despre sciți şi Sciția Mică în ultimele secole ale mileniului I a.Chr.,

Pontica 33‐34 (2000‐2001), p. 299‐318.

- Satu‐Nou (com. Oltina, jud. Constanța)‐ punctul ,,Valea lui Voicu”, în

Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2001, A 36‐a

sesiune națională de rapoarte arheologice, Buziaş, 28 mai‐2 iunie 2002,

CIMEC, 2002, p. 277‐279 (în colaborare).

- O seceră de bronz de la Medgidia şi rezultatul analizelor spectrale

efectuate asupra ei, în Cumidava, 25, 2002, p. 15‐20 (în colaborare).

- Cercetări privind epoca bronzului în Dobrogea şi unele probleme

privind cultura Coslogeni, Thraco‐Dacica 22 (2001), p. 183‐195.

- Observații privind stadiul cercetării Bronzului timpuriu în Dobrogea,

Pontica 35‐36 (2002‐2003), p. 33‐51.

- Noi descoperiri de tegule ştampilate în sud‐vestul Dobrogei, Pontica

35‐36 (2002‐2003), p. 161‐173.

- Den Grabritus und die Grabrituale der Babadag‐Kultur‐

Gemeinschaften betreffend, în Thracia 15, In Honour of Alexander Fol’s 70 th Anniversary, Institute of Thracology, Sofia, 2003, p. 251‐268.

- Zur frühen Brozezeit in der Dobrudscha, în volumul Brozezeitliche

Kulturerscheinungen im karpatischen Raum. Die Beziehungen zu den

benanchbarten Gebieten, Ehrensymposium für Alexandru Vulpe zum 70. Geburtstag, Baia Mare, 10‐13. Oktober 2001 (coordonator Carol Kacsó), Baia Mare, 2003, p. 249‐265.

- Considerații privind teritoriul rural al Tomisului în perioada elenistică,

în volumul Studii istorice dobrogene, Universitatea “Ovidius” Constanța,

Facultatea de Istorie, Centrul de studii şi cercetări a istoriei şi civilizației

zonei Mării Negre, Constanța, 2003 (coordonator Valentin Ciorbea),

p. 37‐56.

- Satu Nou (com. Oltina, jud. Constanța). Punct: Valea lui Voicu, în

Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2002, A 37‐a sesiune

națională de rapoarte arheologice, Covasna, 2‐6 iunie, 2003, CIMEC,

2004, Bucureşti, p. 269‐271 (în colaborare).

- Unelte agricole de corn din epoca bronzului descoperite în Dobrogea,

Memoria Antiquitatis 23 (2004), p. 295‐302.

- Die getische Befestigung von Adâncata (Gem. Aliman, Kr. Constanța),

und einige Fragen über die Beziehungen zwischen der autochtonen Zivilisation und der griechisch‐hellenistischen Welt, în volumul Daco‐geții. 80 de ani de cercetări arheologice sistematice la cetățile dacice din Munții Orăştiei, Muzeul civilizației dacice şi romane, Deva, 2004, p. 177‐192.

- Satu Nou, com. Oltina, jud. Constanța. Puncte: Valea lui Voicu; Vadu

Vacilor, în Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2003, A 38‐a sesiune națională de rapoarte arheologice, Cluj‐Napoca, 26‐29 mai 2004, CIMEC, 2004, Bucureşti, p. 290‐292 (în colaborare).

- Cu privire la ritul şi ritualurile funerare ale comunităților culturii

Babadag, în Analele Universității „Ovidius”, Seria Istorie, I (2004),

p. 13‐27.

- Geten, Daker, Geto‐Daker, în Analele Universității ,,OVIDIUS”,

seria Istorie, 1 (2004), p. 179‐190.

- Aliman, com. Aliman, jud. Constanța. Puncte: Adâncata I, Adâncata

II, Tumul, în Cronica cercetărilor arheologice din România, campania

2004, A 39‐a sesiune națională de rapoarte arheologice, Jupiter‐Mangalia,

25‐28 mai 2005, CIMEC, 2005, Bucureşti, p. 55‐56.

- Statuia lui Glykon la Tomis, în Preda’s International Magazine, Art.

Antiques. Archaeology, 1, 2005, 2, p. 88‐105 (versiuni română, engleză,

franceză).

- Lumea miceniană şi regiunea Dunării de Jos, în Preda’s International

Magazine, Art. Antiques. Archaeology, 1, 2005, 3, p. 89‐98 (versiuni

română, engleză, franceză).

- Descoperiri getice în zona Adâncata (com. Aliman, jud. Constanța),

Pontica 37‐38 (2004‐2005), p. 319‐384.

- Cu privire la raporturile dintre sciți, geți şi coloniile greceşti la

Dunărea de Jos în secolele VI‐IV a.Chr., în Revista română de studii

eurasiatice, Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Istorie, Centrul de

studii eurasiatice, Constanța, I (2005), 1, p. 51‐93.

- Satu Nou, com. Oltina, jud. Constanța. Punctul: Vadu Vacilor, în

Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2005, A 40‐a

sesiune națională de rapoarte arheologice, Constanța, 31 mai‐3 iunie

2006, CIMEC, 2006, Bucureşti, p. 311‐316 (în colaborare).

- Noi descoeriri getice şi greceşti din Dobrogea şi din stânga Dunării,

Pontica 39 (2006), p. 123‐168.

- Prezența bastarnilor în zona Dunării de Jos în ultimele secole ale

mileniului I a. Chr., în Germanii dobrogeni. Istorie şi civilizație, Fundația

Hanns Seidel – Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de istorie

şi ştiințe politice (coordonator Valentin Ciorbea), Constanța 2006, p. 251‐ 262.

- Überlegungen über das Hinterland von Tomis in hellenistischer Zeit,

Historia Antiqua Galatiensia, I, Historiae Diversitas, Festschrift für

Vladimir Iliescu zum 80. Geburtstag, Academica Verlag, Galați, 2006,

p. 51‐74.

- Bols à décor en relief du Sud‐Ouest de la Dobroudja, în Pontos

Euxeinos, 10, ZAKS, Manfred Oppermann, zum 65. Geburtstag,

Langenweissbach, 2006, p. 69‐80.

- Das Gebiet Scythia Minor in hellenistischer Zeit, în volumul Studia

historiae et religionis daco‐romanae. In honorem Silvii Sanie (ed. Lucrețiu Mihăilescu‐Bârliba, Octavian Bounegru), Bucureşti, 2006, p. 69‐98.

- Fibulă cu inscripție din zona Izvoarele (com. Litnița, jud. Constanța),

Peuce 16 (2007), p. 251‐258.

- Un vas getic pentru practici cultuale de la Dervent, în Studia in

honorem dr. Florea Costea, Braşov 2007, p. 220‐225.

- Considerații privind aşezările getice din Dobrogea şi problema

existenței unor emporia în zona Dunării Inferioare, Pontica 40 (2007), p. 137‐ 225.

IV. Rezumate.

- Die Gruppe römischer Ofen von Dervent (Kreis Constanța), Terra

Antiqua Balcanica, Veliko Târnovo, 22.IX‐27.IX 1975, Résumés des

communications, p. 20‐22.

- Typen römischer Keramikofen in der Dobrudscha, Terra Antiqua

Balcanica, Veliko‐Târnovo, 22.IX‐27.IX 1975, Résumés des

communications, p. 39‐41 (în colaborare).

- Contribuții la cunoaşterea ceramicii lucrate la roată din Dobrogea în a

doua epocă a fierului, Symposia Thracologica 3 (1985), p. 68‐71.

- Tipuri de vase greceşti imitate de autohtoni, descoperite în necropola

getică de la Bugeac, Symposia Thracologica 5 (1987), p. 81‐82.

- Contribuții la cronologia davei getice de la Satu‐Nou ,,Valea lui

Voicu”, Symposia Thracologica 6 (1988), p. 89‐90.

- Considerații privind unele meşteşuguri în epocă romană timpurie în

lumina descoperirilor de la Dervent, jud. Constanța, Symposia Thracologica 6 (1988), p. 156‐157.

- Unele aspecte privind Hallstatt‐ul târziu în Dobrogea în lumina

cercetărilor actuale, Symposia Thracologica 7 (1989), p. 275.

- Noi mărturii arheologice privind geții din Dobrogea în a doua epocă a

fierului, Symposia Thracologica 8 (1989), p. 171‐172.

- Hallstattzeitliche Funde aus Satu‐Nou, Fundplatz ,,Valea lui Voicu”,

Symposia Thracologica 9 (1992), p. 123 (în colaborare).

- Satu‐Nou, ,,Valea lui Voicu”, com. Oltina, jud. Constanța, în volumul

Situri arheologice cercetate în perioada 1983‐1992, Brăila, 1996, p. 99

(în colaborare).

- Social differences in plane getic gravefield Bugeac, place „Ghețărie”

(comm. of Ostrov, Constanța County), The 5 th International Colloquium of Funerary Archaeology: The Grave as an Expression of the dead Social Status, Brăila‐Tulcea, 14‐17 May 2003, Programme and Abstracts, p. 14.

- Le site gétique de Satu Nou, comm. d’Oltina, départ. de Constantza, le

point „Vadu Vacilor”. Observations préliminaires, International Colloquium:Important Sites from the Pre‐Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4 th century AD), Galați, 10‐12 May 2007, Programme and Abstracts(în colaborare).

V. Cronici, aniversări, necrologuri.